Iarna care tocmai s-a încheiat a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice în Europa, egalând recordul din 2015-2016. Temperatura medie a sezonului rece 2024-2025 a înregistrat o anomalie de +1,46°C față de perioada de referință 1991-2020, consolidând tendința alarmantă de încălzire globală. La nivel mondial, iarna 2024-2025 a fost marcată de o abatere termică de +0,72°C, iar anul 2024 a fost confirmat ca fiind cel mai cald din istorie, cu o temperatură medie globală de 15,1°C. Pragul critic de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris a fost astfel depășit pentru prima dată, un semnal îngrijorător privind accelerarea schimbărilor climatice.
În România, iarna a fost caracterizată de fluctuații termice puternice. După două luni consecutive cu temperaturi mult peste media multianuală, februarie a adus o răcire bruscă, cu valori sub normalul climatologic. Decembrie 2024 a fost a 10-a cea mai caldă lună decembrie din perioada 1901-2024, cu o temperatură medie de 2,7°C, înregistrând o abatere de +2,5°C. Ianuarie 2025 a menținut aceeași temperatură medie, însă cu o abatere termică mai mare de +4,2°C, situându-se astfel pe locul cinci în topul celor mai calde luni ianuarie. În această perioadă, la Pătârlagele s-a înregistrat un record de 20,7°C, un fenomen atipic pentru sezonul rece. Spre deosebire de aceste luni anormal de calde, februarie 2025 a venit cu o schimbare radicală de temperatură, media lunii fiind de -0,9°C, situată cu 1,9°C sub normala climatologică.
Pe lângă temperaturile oscilante, deficitul de precipitații a fost o altă problemă majoră. Specialiștii au raportat anomalii negative de până la -8 mm/zi pentru cea mai mare parte a Europei, ceea ce a accentuat seceta în zonele deja vulnerabile. România, alături de alte regiuni din Europa de Est, a înregistrat o scădere severă a umidității solului, atingând deficite de până la -28% în anumite zone. Aceste fenomene extreme indică o impredictibilitate tot mai mare a sistemelor climatice, iar cercetătorii atrag atenția asupra necesității unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice. Creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme reprezintă un risc major pentru economie, agricultură și siguranța populației, iar lipsa unor acțiuni concertate ar putea face ca astfel de ierni să devină o normalitate.