De la începutul acestui an școlar, învățătorii și profesorii sunt obligați să susțină ore remediale cu elevii, ca efect al Legii 141/2025, care a crescut norma didactică de predare cu două ore săptămânal.
Astfel, pentru clasele 0-4, învățătorii trebuie să organizeze câte două ore de învățare remedială pe săptămână, iar pentru gimnaziu și liceu, profesorii sunt nevoiți să aloce 25% din timpul de predare pentru activități de consolidare, corectare și aplicare a cunoștințelor.
Măsura, menită să reducă fenomenul analfabetismului funcțional, ridică însă numeroase probleme. În multe școli, spațiile sunt insuficiente, iar orarele devin greu de gestionat:
- elevii din schimbul de dimineață vor rămâne la școală cu cel puțin o oră în plus;
- elevii din schimbul de după-amiază vor începe cursurile mai târziu și le vor termina chiar la orele 19:00 – 20:00.
Mai mult, specialiștii în educație avertizează că eficiența acestor ore este discutabilă. „Este foarte ciudat ca același profesor care nu a reușit să transmită bine competențele să fie acum cel care trebuie să corecteze greșelile, probabil cu aceleași metode și manuale nepotrivite”, afirma în ianuarie ministrul Educației, Daniel David.
Surprinzător însă, același ministru a revenit asupra poziției sale și a decis ca orele remediale să fie susținute tot de profesorii de la clasă, și nu de cadre specializate în acest tip de predare, așa cum susținea inițial.
Nemulțumirea cadrelor didactice este alimentată și de faptul că munca suplimentară nu va fi plătită. „Practic, profesorii vor fi obligați să aloce un sfert din orele de predare pentru activități remediale, dar fără niciun beneficiu financiar”, reclamă sindicaliștii din educație.
Astfel, în timp ce intenția Ministerului Educației este de a reduce decalajele și de a îmbunătăți performanțele elevilor, realitatea din școli arată că noua măsură riscă să creeze mai mult haos decât soluții.